Inteligența Artificială și originalitatea

După cum puteți intui, cele două (Inteligența Artificială și originalitatea) nu se intersectează deloc. Am putea discuta asta din mai multe unghiuri, mai ales că poate părea ciudat să-mi încep articolul cu concluzia, dar cred că nu-i nevoie de multă filosofie și discuții abstracte când însăși autorii acestor programe încep să-și dea în petec. Conform unui articol de pe Tom's Hardware, Microsoft și OpenAI (care sunt implicate în dezvoltarea programului ChatGPT) bănuiesc că DeepSeek a furat date de la ChatGPT și investighează posibilitatea asta. Supoziția lor merge în linie cu ideea că chinezii fură și adaptează tehnologiile occidentalilor, după ce aceștia au băgat o mulțime de bani în cercetare și dezvoltare. Ceea ce s-ar putea să fie adevărat.

gard

Dan Pavel însă are o replică mișto pe Facebook:

Am fost preocupat cu viața personală și n-am apucat să plâng de mila bursei americane care dârdâie din cauza chinezilor. E jale mare. S-au evaporat vreo mie de miliarde de dolari. Tehno-cocalarii americani sunt supărați că pirații chinezi au furat Deepseek de la OpenAI, iar noi ar trebui să... ceva. V-am zis eu - trăim în lumea clovnilor. Boss! Toată inteligența artificiala care există pe piață este bazată pe cel mai mare furt intelectual din istoria umanității. Modelele au fost construite pe gândurile, operele și lucrările științifice a zeci de milioane de oameni care le-au publicat online în ideea că sunt protejate prin drepturi de autor și nu pot fi comercializate fără acordul acestora. Au fost furate la grămadă lucrările a zeci de milioane de oameni: pictori, graficieni, fotografi, sculptori, cineaști, actori, scriitori, muzicieni, oameni de știință și utilizatori obișnuiți. Așa s-au consolidat toate LLM-urile pe care se bazează AI.

Instanțele au decis deja că lucrările generate de inteligența artificială nu pot fi protejate prin drepturi de autor pentru că sunt bazate pe furt - pe elemente luate fără permisiunea autorilor originali. Așa că Open AI e cel mai mare caz de piraterie digitală din istoria umanității. Mi se rupe cucu' de dramele lui Sam Altman și ale lui Bill Gates. Să le dea Dumniezo bube-n cur și mâini prea scurte! Nu sunt altceva decât victimele proverbului clasic: Hoțului de hoț i-e frică. Au furat de au rupt, iar acum li s-au furat și lor aceste foloase necuvenite. În altă ordine de idei, mi se pare super amuzant că Open AI se voia non-profit și open-source, dar face o căruță de bani și ține sursa închisă. E tocmai invers. Open AI e closed-source, iar Deepseek e open-source și accesibil tuturor. Scandalul ăsta s-ar putea traduce foarte simplu: Barbă Neagră și Calico Jack s-au supărat ciuciulete că a apărut Bart cel Negru și nu mai au ei exclusivitate la jaful navelor din Caraibe. S-a spart monopolul și s-au împrăștiat hărțile cu comori la toți bețivii din Tortuga.

Nu știu dacă aș merge până acolo încât să acuz programele de IA care s-au antrenat pe tot ce s-a publicat pe internet de „furt intelectual” ad-litteram, dar este clar că ceea ce oferă ele nu este deloc original. La modul esențial, aceste programe sunt tributare informației pe care au asimilat-o scanând diverse surse online și offline și care le delimitează un cadru cartezian din care nu pot ieși. Când le întrebi ceva, îți compilează, reasamblează și regurgitează aceste informații, sau analizează informațiile noi pe care li le furnizezi din prisma respectivului cadru fix. Și, dacă din punct de vedere al eficienței sunt uneori preferabile unei căutări făcută de tine de la zero, din punct de vedere al originalității reale nu aduc nimic nou. Ci doar repovestesc.

Și ăsta e motivul pentru care chatbot-ul lui Arlech se dovedește „bine îndoctrinat” când este întrebat despre dezavantajele vaccinării: a fost antrenat pe datele care există la ora actuală pe net, iar consensul științific general este că vaccinarea e bună. Așa că programul nu-și poate ieși din program, ca să zic așa, și intepretează rezultatele noului studiu fix din perspectiva acestei narative mainstream, care îi alimentează circuitele.

Iar faptul că este înțepenit în opinia predominantă pe nu contează ce subiect l-ai chestiona, că doar așa a fost conceput și s-a antrenat, arată că este mult mai rigid decât orice om obișnuit. Omul obișnuit, ca să găsească un răspuns inteligent - în sensul de nou, original sau neașteptat, trebuie fie să aibă o anumită intuiție (care unui program îi este inaccesibilă), fie să-și transceandă bagajul de cunoștințe și tipare pe care le avea în acel domeniu și care îl făceau să fie conformist. În schimb, un program de Inteligență Artificială de tip LLM ar trebui pentru asta să-și pună la îndoială tot internetul pe care l-a asimilat și în baza căruia funcționează.

Din perspectiva asta, un bot de chat de tip LLM este o entitate virtuală cu un bagaj de rigidități, dogmatisme și prejudecăți mare cât întreaga planetă. Sau, mă rog, cât toți acei pentabytes de informații pe care le-a asimilat de pe internet și de pe unde a mai putut și care îi trasează cadrul limitat al „gândirii”. Iar dacă Einstein avea dreptate când spunea că mai ușor dezintegrezi un atom decât prejudecata unui om, atunci probabil că rigiditatea acestor programe n-o va putea dezintegra nici Zeus însuși.

Comentarii

  1. Nici măcar pe internet nu e în stare să cotrobăiască mulţumitor. Am găsit în traducerea la care lucrez o referire la o piesă de teatru a unui autor scandinav şi vrut să văd dacă-mi poate spune despre ce piesă e vorba. Uite cum a fost:

    EU:
    Într-o carte pe care o traduc am fraza asta:
    "La seule chose dont elle dispose, c’est la première phrase de son roman, dont Susanne ignore qu’elle est aussi le titre et l’incipit d’une pièce de théâtre mondialement connue d’un
    dramaturge scandinave qui ne l’est pas moins : « Quelqu’un doit venir »."
    Ştii la ce piesă celebră de teatru se face aluzie?

    ChatGPT
    Nu este o aluzie la vreo piesă de teatru reală. Formularea sugerează că autorul joacă cu așteptările cititorului – făcând referire la o „piesă mondial cunoscută de un dramaturg scandinav” care, de fapt, nu există. În contextul metaficțional al romanului, se tratează de o invenţie literară, folosită pentru a crea o conexiune surprinzătoare între textul său și presupusa tradiţie teatrală universală.

    Explicaţii suplimentare
    Tradiţia dramatică scandinavă: Când ne gândim la dramaturgi scandinavi celebri, numele care apar sunt, de regulă, Henrik Ibsen sau August Strindberg. Niciunul dintre ei nu are în palmares o piesă cu titlul sau incipitul „Quelqu’un doit venir” (în traducere: „Cineva trebuie să vină”).
    Funcţia aluziei: Astfel de aluzii fictive apar adesea în operele contemporane pentru a juca cu intertextualitatea – cititorul este pus în situaţia de a căuta o referinţă care, în realitate, nu se găseşte în canonul teatral.
    Impactul asupra lecturii: Această tehnică poate sugera, de exemplu, ideea că anumite expresii sau fraze pot căpăta o importanţă mitică independent de un context „real”, evidenţiind jocul dintre ficţiune și realitate.
    Prin urmare, răspunsul scurt este: Nu, nu se face aluzie la nicio piesă celebră de teatru reală – este o invenţie literară.

    Nu m-am mulţumit cu răspunsul ăsta, am tastat pe Google "quelqu'un doit venir pièce de théâtre". Şi m-a dus cât ai clipi aici: https://www.babelio.com/livres/Fosse-Quelquun-va-venir/343177

    RăspundețiȘtergere
  2. Uite şi ce-a rumegat înainte de a răspunde:

    Thought about piesa de teatru celebră for 41 (de) secunde
    Identifying cultural references
    I’m examining a phrase in a book that intriguingly alludes to the iconic play titled "Who’s Afraid of Virginia Woolf?" by Edward Albee. The sentence highlights how the protagonist unknowingly connects her novel's opening phrase to a globally recognized Scandinavian playwright's notable work.
    Piecing together clues
    Examining the French text with "Quelqu’un doit venir" as a significant phrase, I note its resemblance to "Hvem skal komme?" by a Scandinavian playwright, hinting at a potential connection.
    Reassessing the playwright
    I’m re-evaluating famous Scandinavian playwrights. Beckett's French and English works don't fit, and Ionesco's play titles are also ruled out. Still, no clear match has emerged yet.
    Reexploring ideas
    I'm thinking the reference could be to "En som må komme" or "Nå, skal vi komme," but they don't seem Scandinavian. Let's see, "Woyzeck" also feels unlikely.
    Piecing together details
    I'm mapping out the idea that "Quelqu’un doit venir" might signal a fictional play within the text, possibly alluding to Samuel Beckett's "Waiting for Godot" or a non-existent work.
    Reassessing origins
    I’m reconsidering the Scandinavian connection. Henrik Ibsen and August Strindberg are notable playwrights from Norway and Sweden, but none of their prominent works have titles that match "Quelqu’un doit venir".
    Weighing possibilities
    I’m considering if "Quelqu’un doit venir" references a classic French-play title, like "M. quelqu’un, une pièce classique." Also, "Antigone" and Shakespearean plays come to mind.
    Weighing options
    I'm thinking "Stig Dagerman" from Sweden might be the right author. However, considering a meta-literary reference like "L'Étranger" feels equally plausible.
    Reassessing the approach
    I'm considering how "Quelqu’un doit venir" could resonate with French literature, possibly linking to French absurdist plays or even "Waiting for Godot" despite their non-Scandinavian origins.
    Weighing Scandinavian playwrights
    I'm considering playwrights like August Strindberg and Lars von Trier, although von Trier is more a filmmaker than a playwright. "Waiting for Godot" still seems like a viable option.
    Analyzing context
    It’s interesting to see that Samuel Beckett, though Irish and French-writing, might be referenced non-literally as a Scandinavian playwright, suggesting a broader literary or cultural context.

    RăspundețiȘtergere
  3. Continuarea (nu a mi-a încăput tot într-un singur comentariu):
    Mapping progress
    Interestingly enough, I'm figuring out if "Quelqu’un doit venir" hints at a notable Scandinavian literary work, like a play by Beckett, Ibsen, or Strindberg, while excluding "Festen" by Vinterberg.
    Revealing the puzzle
    OK, let's see. The incipit of "La première phrase de mon roman" aligns with "Le Mystère de la chambre jaune" by French writer Gaston Leroux, not a Scandinavian author.
    Piecing together clues
    The play might be fictitious, crafted for the novel. Henrik Ibsen's "Et tu, Brute?" and Strindberg's "Nachtstück" are considered, despite their lack of direct reference.
    Identifying key influences
    Taking a closer look at "mondialement connue" points to Henrik Ibsen as the lead Scandinavian playwright. "Quelqu’un doit venir" could link to "Et tu, Brute?" or "Nachtstück" by Strindberg.
    Piecing it together
    I'm working through Ibsen's "Peer Gynt," presented as a dialogue play. The incipit "Quelqu’un doit venir" could be a metaphor for Ibsen's broader themes or character arcs.
    Wondering about adaptations
    I'm thinking through if "Quelqu’un doit venir" is a French take on "Somebody must come" from Ibsen's "The League of Youth." It might also be a fictional allusion by the author.
    Weighing fictional references
    I'm leaning towards "Quelqu’un doit venir" as a fictional reference, possibly linking to metafictional themes. It's intriguing to see the creative approach to parallel literature and theatre blending.
    Considering fictional origins
    Mapping out the idea that "Quelqu’un doit venir" might be a fictional reference. It could be a literary tool, especially in metafictional texts where reality blurs seamlessly into creative narratives.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ai avut butonul de Search activat? Să-ți caute pe net în timp real.

      Ștergere
    2. Nu l-am avut. Nu ştiam că trebuie apăsat. Au mai schimbat interfaţa. Credeam că e de-ajuns dacă spun ce vreau.
      Data viitoare o să-l activez. Că oricum mai am ceva de căutat.

      Ștergere
  4. Eu l-am activat pe Search aici: https://arlechina.wordpress.com/2025/02/02/de-vorba-cu-ia-despre-carlinga-versus-cockpit/

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De ce fac cuplurile copii?

Sondaj Sociopol pentru prezidențiabili

Două rețete de răbdări prăjite de la programele de IA